Asa cum va anuntam în editia precedenta, Camera de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti (CCIB), în parteneriat cu consortiul retelei ROMNET-MINAFAB si Camera de Comert si Industrie a Romaniei (CCIR), a anuntat lansarea retelei ROMNET-MINAFAB.
Aceasta, conceputa pe model occidental, îsi propune sa puna la dispozitia industriei un complex de facilitati destinate micro si nanofabricatiei.
Din consortiu fac parte Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Microtehnologie Bucuresti (IMT Bucuresti), Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Mecatronica si Tehnica Masurii Bucuresti, Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Inginerie Electrica CA. Reteaua ROMNET-MINAFAB se adreseaza industriei, în general, si IMM-urilor inovative din Romania, în special. Membrii consortiului retelei urmaresc, de asemenea, colaborarea cat mai stransa cu mediul stiintific din strainatate, cu cercetatorii romani plecati din tara, carora li se vor oferi proiecte pe care sa le conduca în Romania. Potrivit initiatorilor, reteaua ROMNET-MINAFAB va mai atrage pe parcurs si alte institute de cercetare, nefiind excluse colaborarile cu universitatile, cu atat mai mult cu cat formarea si dezvoltarea resurselor umane ar putea fi un factor limitativ în urmatoarea perioada.
Cele trei institute membre ale consortiului ROMNET-MINAFAB si-au gasit o platforma comuna, cea de micro si nanotehnologii, cu un spectru foarte larg, de la mecanica de precizie la nanoelectronica. Micro si nanotehnologiile apeleaza la cele mai recente descoperiri din fizica, chimie, biologie si au aplicatii în numeroase industrii, fie ele high-tech sau industrii conventionale. „Obiectivul retelei ROMNET-MINAFAB este sa elaboreze proiecte mari, cu tinte bine definite si sa actioneze coordonat, oferind expertiza si echipamente, facand oferte transparente catre utilizatorii interni si externi, asigurand accesul simplificat la dotarile si competentele noastre”, a spus acad. Dan Dascalu, director general al IMT Bucuresti, sustinut de prof. univ. dr. ing. Gheorghe Ion Gheorghe, directorul general al Institutului National de Cercetare Dezvoltare pentru Mecatronica si Tehnica Masurii Bucuresti, care a evidentiat faptul ca reteaua ROMNET-MINAFAB va putea elabora o oferta completa în domeniul nanotehnologiilor, iar legatura între cercetare si industrie se va face prin absorbirea rezultatelor cercetarii de catre IMM-urile din productie.
Parteneriat activ între cercetare si IMM-uri
„Romania nu a adoptat o politica industriala bazata pe un model de dezvoltare prin stiinta – inovare – tehnologie. Se impune reforma cercetarii, pentru a putea acorda cercetarea la cerintele economiei. De asemenea, cercetarea aplicativa trebuie sa devina o componenta a domeniului industrial. Trebuie sa se realizeze cat mai rapid un parteneriat activ între cercetare – IMM-uri – universitati”, a apreciat prof. univ. dr. ing. Sorin Dimitriu, vicepresedinte CCIR si presedintele Camerei bucurestene.
În opinia prof. dr. ing. Wilhelm Kappel, director general al Institutului National de Cercetare Dezvoltare pentru Inginerie Electrica CA, în acest moment Romania nu are o strategie realista în domeniul cercetarii, adaptata realitatilor din tara noastra. Strategia actuala nu are un obiectiv clar – crearea de cunoastere nu este un obiectiv, ci un mijloc prin care se realizeaza dezvoltarea societatii – si nu are în vedere prioritatile domeniului, ci doar de o serie de posibilitati. „Acest tip de strategie este bun pentru o tara precum Marea Britanie, însa e gresit pentru Romania”, apreciaza prof. dr. ing. Wilhelm Kappel.
Bulgarii investesc unde noi reducem bugetul
„Desi este si ea în criza, Bulgaria a anuntat deschiderea unui centru de cercetare în domeniul nanotehnologiei, investitia fiind cifrata la peste 35 milioane dolari. Bulgarii au înteles rapid cat de important este sectorul nanotehnogiilor pentru cresterea competitivitatii economiei nationale si vor realiza acest centru cu IBM”, a aratat acad. Dan Dascalu. Potrivit directorului general al IMT Bucuresti, Romania ar trebui sa urmeze modelul statelor dezvoltate (SUA, Franta, Suedia, Canada) si sa acorde cercetarii locul pe care îl merita. „Din pacate, domenii de varf, precum tehnologia informatiei sau biotehnologiile nu sunt eligibile pentru obtinerea de fonduri structurale”, a adaugat acad. Dan Dascalu.
Prof. univ. dr. ing. Gheorghe Ion Gheorghe a subliniat ca fondurile de care dispune Romania pentru cercetare sunt mult mai mici decat cele din 2008, în timp ce în tarile dezvoltate sumele destinate cercetarii sunt mult mai generoase decat anul trecut, ceea ce arata ca în Romania, aplicarea rezultatelor cercetarii nu este, înca, perceputa ca fiind o solutie de iesire din criza.
aparut in: TopBusiness, pe 28 mai 2009.