INVENTIKA si Salonul Cercetarii – 2011
Si in acest an, in perioada 5-9 octombrie 2011, in cadrul Complexului Expozitional ROMEXPO s-a desfasurat editia 2011 INVENTIKA si Salonul Cercetarii.
Cu aceasta ocazie, valoarea produselor si inventiilor Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrica ICPE-CA a fost evidentiata prin obtinerea a numeroase premii si medalii.
INVENTIKA 2011, formata dintr-un juriu international, a premiat ICPE-CA cu 3 medalii de aur si 4 de argint. Inventiile institutului care s-au bucurat de aprecierea juriului au fost Conductor electric aerian cu autoprotectie la depunerile de chiciura/gheata, Bioreactor pentru generare de energie din surse alternative, Microfire metalice pentru tesaturi de ecranare electromagnetica, Procedeu de obtinere a materialelor stocatoare de hidrogen, Procedeu de obtinere a materialelor cu memorie a formei de tipul compus intermetalic Ni-Ti aliat, Modul de desalinizare capacitiv, Transformator cu agent de racire nanofluid magnetic.
Prin oferta de produse si servicii proprii, aplicabile in economie, si prin accentul pe care institutul il acorda dezvoltarii inovatiei tehnologice pentru beneficiari, ICPE-CA creste constant competitivitatea acestora atat in Romania, cat si in Europa.
Gradul de noutate al proiectelor realizate de ICPE-CA rezulta din beneficiile pe care acestea le-au adus in domeniul cercetarii-dezvoltarii, dar si la nivelul economiei sociale, prin suplinirea unor nevoi reale.
Prin intermediul acestor realizari, ICPE-CA isi atinge obiectivele strategice, dezvoltand, in domeniul ingineriei electrice, progresul bazat pe cunoastere.
Aparut in: Asii romani, amosnews, Fabrica de bani, niuzer, Comunicatemedia, Ro-afaceri, ecomunicate, webpr, Dezvaluiri,ziarebusiness, Ziare, roportal, banknews, indexromania, ccib, promoafaceri, scientia, discard, stirideromania, comunicate-de-presa
Marea Neagra – sursa de apa potabila
Cercetatorii români de la Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrica ICPE-CA au pus la punct un procedeu de tratare a apei de mare prin care se obtine apa buna de baut, dar si apa potrivita pentru irigarea terenurilor agricole sau pentru uz industrial.
Tehnologia se bazeaza pe un dispozitiv pe care specialistii îl numesc modul de desalinizare capacitiva a apei. Si tot ei mai spun ca se bazeaza pe functionarea unor electrozi construiti dintr-un material carbonic. „Piesa de rezistenta a dispozitivului este acest material de electrod, un material carbonic compozit care are la baza un aerogel carbonic”, spune Gabriela Hristea, cercetatoare în cadrul departamentului Micro-Nano-Electrotehnologii al institutului, autoarea modelului experimental de laborator. Prin urmare, electrozii sunt realizati din aerogel carbonic. Acesta este un material cu porozitatea controlabila unde dimensiunea porilor este de ordinul nanometrilor, între 2 si 50 de nanometri.
Unde-i noutatea?
Cu toate ca deionizarea capacitiva este un procedeu cunoscut în lumea stiintei, originalitatea cercetarii românesti consta în realizarea materialului de electrod care aduna si fixeaza pe suprafata lui speciile ionice din apa de mare, astfel ca, în final, se obtine apa corespunzatoare uzului uman si/sau industrial.
Apa pentru toti
Pe plan international, materiale de electrod similare celui dezvoltat la ICPE-CA sunt în atentia cercetatorilor de mai bine de zece ani, iar investigatiile continua pentru ca potentialul pe care îl prezinta pentru aplicatii este urias. La noi s-a reusit initierea unei asemenea cercetari, dezvoltarea ei cu ajutorul tehnologiei disponibile si aducerea ei în faza unui model de laborator functional. Modulul consta în colectori de curent, electrozi din aerogel carbonic, separatoare anorganice si o parte electrica. Dispozitivul poate fi folosit la îndepartarea diferitilor ioni din apele uzate, la producerea de apa de înalta puritate pentru industria semiconductorilor, la dedurizarea apei (îndepartarea sarurilor din apa care confera acesteia duritate), la desalinizarea apei pentru uz agricol sau la utilizarea aparaturii analitice.
Expertii de ICPE-CA sustin ca randamentul de desalinizare raportat la capacitatea modulului este de cel putin 80%.
Ieftin si eficient
Important este si faptul ca pentru purificarea si regenerarea modulului nu se folosesc substante chimice. Apoi, întretinerea electrica a instalatiei nu presupune echipamente auxiliare si, prin urmare, prezinta un consum energetic redus. Mai mult, „sistemul poate functiona si cu alimentare solara”, mai precizeaza Gabriela Hristea. Astfel, modulul poate genera câtiva litri de apa potabila pe ora. Practic, modulul prezinta potential pentru dezvoltarea de dispozitive portabile de desalinizare. Cu alte cuvinte, pentru volume mici de apa, de ordinul litrilor, un astfel de modul poate fi folosit ca o statie mobila de obtinere a apei potabile. Sa ne gândim la obtinerea apei potabile pe un submarin unde nu exista acces la o statie fixa de tratare a apei.
Finantare recuperabila
Pentru ca modulul sa intre în circuitul comercial e nevoie de întelegerea potentialului pe care îl prezinta, de încredere în cercetatorii nostri, de bani si de interes. Concret, trebuie sustinuta financiar trecerea de la nivelul de laborator al experimentului, la o statie-pilot si continuarea cercetarilor pentru optimizarea materialului de electrod. „În prima instanta, ar trebui sa pun la punct o tehnologie în flux continuu pentru realizarea materialului de electrod”, considera cercetatoarea Gabriela Hristea.
Gabriela Hristea, cercetatoare la ICPE-CA, despre principiul de deionizare capacitiva:
„Un flux de apa sarata este trecut printre perechi de electrozi carbonici cu suprafata specifica mare (adica cu un procent mare de pori de anumite dimensiuni). Electrozii sunt mentinuti la o diferenta de potential si astfel suprafata electrozilor se încarca, respectiv acumuleaza sarcini, similar unui condensator. Ionii si alte particule încarcate electric – cum ar fi microorganismele – sunt atrase si mentinute pe electrodul cu sarcina opusa. Ionii negativi sa zicem, Ca, Mg, Na – sunt atrasi catre electrodul pozitiv, iar nitratii, sulfatii – care se gasesc din plin nu numai în apa de mare, dar si în apele subterane nepurificate din România – sunti atrasi catre celalalt electrod. Când electrozii devin saturati sistemul trebuie regenerat. Acest lucru nu se face prin adaugare de acizi si baze – ca în cazul procedeelor de tratare a apei ce utilizeaza rasini schimbatoare de ioni sau membrane chimice -, ci prin inversarea polarizarii electrozilor sau prin întreruperea curentului electric. Ceea ce se mentine pe suprafata electrozilor cade într-o apa de recirculare.”
Aparut in: scoalaedu
Gateste cu gaz – obtinut din balegar!
Cu ajutorul unei instalatii ingenioase, un localnic din Boteni
De un an, în curtea unui argesean functioneaza o instalatie interesanta, de care se minuneaza ceilalti vecini. Sonel Giurgiuveanu, din Boteni, gazduieste în gradina un proiect experimental al Institutului de Cercetare Dezvoltare pentru Inginerie Electrica ICPECE din Capitala. Astfel, omul a ajuns vedeta în comuna lui, dupa ce a aparut prin presa centrala prezentînd instalatia de biogaz.
Balegarul pe care-l produc cele doua vaci si cei patru porci din curtea barbatului reprezinta mana cereasca si materia prima pentru instalatia de biogaz. Nea Sonel, asa cum îl cunoaste toata lumea, e mîndru si bucuros ca a acceptat, acum un an si jumatate, propunerea unui vecin de a fi partas la acest proiect.
Instalatia-minune
Daca, la început, îi era cam teama si nu credea ca va putea sa încalzeasca pe aragaz ceva cu ajutorul balegarului de la animalele sale, acum nu mai are nici o îndoiala ca instalatia da roade. Sonel Giurgiuveanu, pe care l-am vizitat zilele trecute, ne-a aratat instalatia de biogaz si ne-a spus cum a ajuns aceasta în curtea lui: „Am un vecin cercetator în Bucuresti, la Institutul de Cercetare Nicolae Stancu, care si-a construit o casa de vacanta lînga mine si mi-a propus sa experimenteze un proiect privind producerea de biogaz. Cercetatorul i-a întrebat pe mai multi oameni de pe lînga Bucuresti, dar aceia voiau si bani ca sa-l lase sa experimenteze. Eu am fost de acord”.
Foloseste si resturi menajere
Instalatia de biogaz pentru gospodarii individuale din mediul rural este un proiect de care s-au ocupat patru cercetatori români ai Institutului National de Cercetare Dezvoltare pentru Inginerie Electrica ICPECE Bucuresti: Carmen Mateescu, Ionel Chirita, Nicolae Stancu si Corina Alice Babutanu. Ei au dorit sa realizeze o instalatie pentru producerea de biogaz din dejectii animale si resturi vegetale, la un randament bun, mai precis, sa scoata cît mai mult gaz din cît mai putina materie. Planul lor era ca un satean care are chiar si un numar mic de animale sa poata gati si sa îsi încalzeasca apa cu biogaz, iar acest lucru s-a si realizat. Sonel Giurgiuveanu, care este sofer pe masina ce transporta copiii din Boteni la scoala, ne-a spus ca, la început, au fost bagate în cazanul respectiv din gradina lui patru tone de balegar, inclusiv resturile menajere de origine vegetala.
Economii de sute de lei
În fiecare zi, pe la prînz, dupa ce aduce copiii de la scoala, amesteca 25 de kilograme de balegar (aproximativ o roaba) de la vaca cu 25 de litri de apa, în gura de alimentare. La balegarul de la porci pune de doua ori mai multa apa. Tot procedeul dureaza maximum 3-4 minute. Instalatia nu prezinta nici un risc pentru utilizator. Fiindca nu are gaz curent, experimentul a picat tocmai bine în familia lui Sonel Giurgiuveanu. Acesta ne-a spus ca face o economie de aproximativ doua sute de lei la trei luni, fiindca îi trebuiau cam trei butelii de care nu mai are nevoie acum. Proiectul a fost început prin primavara anului trecut, iar prin noiembrie, omul a vazut si primele rezultate. Printr-o conducta care porneste de la instalatie si se termina la aragazul din bucataria localnicului a ajuns si mult-asteptatul biogaz. Sonel Giurgiuveanu ne-a mai precizat ca gazul produs într-o zi de instalatie îi ajunge la un ochi de aragaz care poate arde timp de patru ore.
Vrea sa-si încalzeasca si apa de la baie
În acest timp, familia gateste fara probleme. Gazul de la balegar nu este însa la fel de puternic, precum cel de la butelie, iar mîncare se face mai greu. Sateanul nu a platit nimic pentru realizarea instalatiei, totul fiind suportat de institutul de cercetare care a brevetat-o. În curînd, familia Giurgiuveanu va face si baie cu apa calda produsa de la balegar, fiindca e gaz suficient si pentru încalzirea instalatiei de la baie. Pe lînga faptul ca gateste cu biogaz, instalatia transforma balegarul în îngrasamînt tocmai bun de pus în gradina la zarzavaturi. În urma fermentarii, produsul obtinut este perfect pentru legumele si pomii fructiferi din gradina omului. Cazanul în care balegarul fermenteaza si produce gazul este sub forma de iglu, este din inox si are o greutate de 120 de kilograme. El este introdus în pamînt la o adîncime de 2,5 metri si are patru compartimente, aceasta fiind si principala inovatie adusa de cercetatorii români.
Si altii doresc sa aiba asa ceva
Unul dintre cercetatorii care au lucrat la realizarea acestui proiect premiat cu medalia de bronz la Geneva, Nicolae Stancu, ne-a declarat: „Înainte erau instalatii cu o singura camera de fermentare si exista posibilitatea sa treaca dejectiile nefermentate pe calea de evacuare. Am marit parcursul pe care-l face masa fermentata tocmai pentru ca produc?ia de gaz sa fie maxima. Proportia este de patru metri cubi de materie prima, adica dejectii animale la un metru cub de gaz metan. Nu exista pericolul de explozie, deoarece calea de evacuare lucreaza ca o supapa. Cînd se depaseste cantitatea de gaz, presiunea împinge masa fermentata catre calea de evacuare”. Cercetatorul ne-a mai precizat ca proiectul s-a finalizat, dar ca se mai pot aduce îmbunatatiri prin crearea unui sistem de amorsare a procesului de fermentare. Se introduc ni?te serpentine cu apa calda în rezervor, care grabesc procesul de fermentare si automat producerea de gaz. Costul realizarii unei asemenea instalatii a fost de 3.500 de euro, iar institutul a vîndut licenta pentru producerea de asemenea instalatii unei societati din Boteni. Nicolae Stancu ne-a spus ca deja în Boteni sînt cîtiva doritori sa-si construiasca instalatii similare. De curînd, proiectul cercetatorilor a fost premiat de Asociatia Generala a Inginerilor din România.
Aparut in: curierul zilei
