Salonul Cercetarii s-a deschis catre economia reala.
La editia 2011 au fost expuse doar produsele si tehnologiile vandabile
Entitatile de cercetare din România parasesc perioada romantica, în care rezultatele R&D erau în principal vizibile prin afise si postere, si încep sa se conecteze la principiile unui curent de tip realist, pragmatic, în care supravietuirea si performantele lor depind de identificarea partenerilor potriviti si de capacitatea de adaptare la necesitatile concrete de dezvoltare ale mediul economic si social. Cercetarea româneasca a înteles importanta valorizarii dimensiunii antreprenoriale si, la editia din acest an a Salonului, s-a prezentat aproape exclusiv cu produse, tehnologii si servicii ce au sau pot avea o aplicabilitate rapida în plan comercial.
Cercetarea autohtona nu putea sa reziste în sine prin exploatarea cu preponderenta a dimensiunii fundamentale. Noul context economic si-a pus amprenta asupra institutiilor cu activitate de cercetare, determinând o selectie naturala, vizibila la nivelul Salonului, oglinda destul de fidela a schimbarilor si reformelor din cercetarea româneasca. Astfel, institutele care au pus în ultimii ani accentul pe partea aplicativa a cercetarii sunt în picioare si au putut merge la Salon pentru a-si prezenta rezultatele si a gasi parteneri noi, din rândul firmelor participante la TIB, în timp ce multe alte entitati R&D si-au restrâns la minim spatiul de expunere sau au disparut complet din peisajul târgului.
Cercetatorii, îndemnati sa devina antreprenori
Constient de faptul ca deschiderea entitatilor de cercetare catre piata produce în mod cert rezultate si progres, presedintele Autoritatii Nationale pentru Cercetare Stiintifica (ANCS), Dragos Ciuparu, a accentuat în deschiderea evenimentului necesitatea strângerii parteneriatelor cu industria: „Salonul Cercetarii este moment de bilant si, totodata, o buna oportunitate pentru ca investitia guvernului României în cercetare stiintifica sa se transforme în produse, tehnologii si servicii noi catre piata, în prosperitate pentru economia nationala si pentru societate. La aceste expozitii, cercetatorii români vin cu cele mai interesante si avansate produse dezvoltate în laboratoare si în atelierele de creatie. Speram sa se întâlneasca cu firmele prezente în cadrul Târgului International Bucuresti si sa creeze relatii de parteneriat, de preluare a inovatiilor catre diverse industrii si de propulsare catre o piata a produselor cu valoare adaugata mare. Speram sa le vedem în foarte scurt timp pe rafturi în magazine, în gospodariile oamenilor, sub forma de bunuri de larg consum, care vor determina crearea de noi locuri de munca, venituri la bugetul de stat, închiderea ciclului investitiei publice în cercetare.”
Într-un interviu acordat revistei Market Watch dupa vizitarea Salonului, Dragos Ciuparu a subliniat ca este vital ca Institutele de Cercetare si Universitatile sa-si dezvolte competentele antreprenoriale pentru a-si securiza viitorul.
Sunteti inginer chimist. Ati descoperit în laboratorul ANCS substanta care poate lega cercetarea de industrie pentru a duce mai repede pe raft rezultatele R&D?
Daca multa vreme ANCS a aplicat alchimia pentru a gasi aceasta formula, acum avem o abordare pe principii stiintifice pentru a ajunge unde ne dorim. Sigur ca o doza de necunoscut, de risc exista în continuare, încercam în schimb sa o minimizam, sa avem în permanenta feed back din comunitate, pentru a vedea care sunt progresele înregistrate si pentru a ne apropia de dezideratul cooperarii reusite dintre cercetare si industrie. În acest sens, încercam sa cream un lant natural, prin finantarea acelor proiecte care au interes direct, manifest si sustinut financiar de beneficiarii din zona industriala, astfel încât, în cadrul Programului Parteneriate, proiectele care au o cofinantare din zona industriala vor primi bugete mai mari.
Ati facut turul Salonului. Ce v-a placut?
Mi-a placut ca oamenii sunt, în general, optimisti, încep sa discute unii cu altii si cauta toti parteneri pentru a-si transfera rezultatele. Bunaoara USAMV din Cluj face gogosi de matase si a descoperit ca INCD Textile si Pielarie are o masina care trage firul de matase din gogosi de matase si produce firul folosit la confectii… Sigur vor coopera în viitor. De asemenea, am constatat ca tot mai multe entitati de cercetare au reusit sa aplice rezultatele pe care le au, cum este de exemplu ICPE-CA, care are multiple transferuri în zona comerciala, dar si COMOTI, INCD Textile si Pielarie, USAMV Cluj etc. Este evident ca se intra într-o logica a antreprenoriatului, a marketingului, a valorificarii lucrului pe care îl facem.
Care este principalul mesaj pe care doriti sa-l transmiteti cercetatorilor?
Mesajul meu catre întreg mediul de cercetare românesc este de a învata sa-si dezvolte abilitatile antreprenoriale, de a învata sa valorifice ceea ce produce, pentru ca investitia pe care statul o face în activitatea de cercetare si potentialul ideilor comunitatii stiintifice sa nu se piarda. Scolitul într-ale afacerilor si marketing-ului este o directie importanta de urmat.
Constantin Enachioiu, consilier ANCS si organizatorul editiei din acest an a Salonului Cercetarii, a confirmat necesitatea cuplarii la aceasta tendinta: „Pe lânga dezvoltarea departamentelor de marketing, institutiile de cercetare trebuie sa formeze oameni care sa faca o cercetare a pietei mai agresiva, orientata catre a vinde sau a cumpara idei noi, catre stabilirea de noi contacte si consolidarea relatiilor cu mediul de afaceri. Majoritatea managerilor au înteles aceasta paradigma o data cu scaderea finantarii de la buget. În consecinta, au încercat sa se deschida catre piata si sa gaseasca solutii de a atrage investitii în cercetare din zona privata. De exemplu, toate produsele expuse la Salon de Institutul de Mecatronica sunt deja vândute catre beneficiari, companii mari, precum Dacia Pitesti sau Transgaz. Avem si situatia în care o serie de institute au produse foarte bune, dar nu stiu sa le puna în valoare, nu stiu sa-si vânda marfa sau sa-si gaseasca partenerii de drum potriviti. Este nevoie de cultura antreprenoriala, de mai multe eforturi în aceasta directie”.
În acest an, Salonul Cercetarii a fost structurat pe noua domenii: Energie; Nanomateriale, Nanotehnologii, Mecatronica; Viata, Sanatate; Alimentatie, Agricultura, Biotehnologii; Mediu, Dezvoltare durabila; Tehnologia informatiilor si a comunicatiilor; Transporturi, Urbanism; Securitate, Spatiu, Aeronautica; Servicii pentru cercetare.
La standuri au fost prezente Institute Nationale de Cercetare, Universitati, firme private de cercetare si firme incubate. Au fost si absente notabile, din rândul universitatilor de categorie A si din partea unor entitati cu rezultate remarcabile, cum este Institutul Victor Babes, ai carui cercetatori au descoperit un nou tip de celule, telocitele, inventie apreciata în mod deosebit pe plan mondial.
Datorita desfasurarii Forumului Inovarii într-un pavilion alaturat, întâlnirile de brokeraj s-au desfasurat în acest an în cadrul acestui eveniment. De altfel, pentru a facilita schimbul de informatii si gasirea de parteneri, ANCS a pus la dispozitia institutelor baza de date cu firmele prezente la TIB.
Organizatorii nu au impus expozantilor sa vina doar cu produse dezvoltate în ultimul an, acestia expunând în schimb produsele pe care le-au considerat cele mai atractive, în acest moment, pentru a fi preluate, absorbite de catre piata.
Noutati
La standul INCAS au existat o serie de noutati atractive pentru industria aeronautica. În primul rând, noua capacitate de dezvoltare tehnologica oferita de primul laborator aerian pentru cercetari de mediu în registru civil, care este în momentul de fata o aeronava de ultima generatie, ce deschide pentru institute o directie de dezvoltare foarte noua. „Tehnologiile care sunt îmbarcate pe o astfel de aeronava reprezinta vârful tehnologiei în domeniu în lume. În Europa, doar România si alte 5 tari au un astfel de echipament, ce este capabil sa faca o serie de cercetari unice”, ne-a informat Catalin Nae, directorul general INCAS. Existenta interesului pentru dezvoltarea unei aeronave de scoala si antrenament de noua generatie a determinat INCAS sa prezinte un demonstrator aerian ce poate deveni util pentru politia aeriana. „Al treilea lucru de care suntem mândri este o alta capacitate unica pe care o avem ca institut. Este vorba de instalatiile de experimentare în domeniul mecanicii fluidelor, tunelele aerodinamice. Teoretic, succesul INCAS pe plan international este asigurat în momentul de fata de exploatarea acestor instalatii experimentale, marea industrie aeronautica cumparând servicii de la noi, oferite pe baza acestor echipamente.”
Noutatile ICSI Rm. Vâlcea au fost legate de dezvoltarea zonei de utilizare a hidrogenului ca sursa de energie regenerabila. Vizitatorii au putut vedea un echipament care, prin utilizarea unui stocator de hidrogen, poate asigura independenta energetica a unei resedinte izolate, care are în componenta patru persoane, prin furnizarea timp de o luna de energie electrica si termica. „Perspectivele încurajatoare sunt ca vom produce o energie electrica care va fi curata, ecologica si care, în 3-4 ani, va fi concurenta pentru energia clasica. La editia din acest an a aparut interesul fata de utilizarea energiilor neconventionale, exista o preocupare comuna mai multor institute pentru a gasi surse noi de energie, fie în zona eoliana, fie în zona câmpurilor de celule fotovoltaice. În acest sens vom pune si bazele unui parteneriat cu un grup de experti chinezi, sursele de energie regenerabila devenind o directie importanta de dezvoltare pentru noi”, a declarat Ioan Stefanescu, directorul general ICSI Rm Vâlcea. Institutul a prezentat si ultimele noutati din zona utilizarii fuziunii ca sursa de energie, în principal solutii pentru adoptarea unor scheme tehnologice mult mai fiabile, mult mai sigure.
Potrivit directorului general Wilhelm Kappel, ICPE-CA a expus cinci produse complet noi. Un electromagnet steerer pentru producerea fascicolelor încarcate electric, produs cu care institutul este în consortiul FAIR si pe care îl va livra în urmatorii ani în 60 de exemplare, a caror valoare se ridica la 4,5 milioane de euro. Al doilea produs nou este un filtru de dioxid de carbon, capabil sa purifice orice fel de gaz si sa se regenereze imediat, putând merge în continuu prin regenerarea uneia sau a alteia dintre baterii. Al treilea produs este un bioreactor predat în productie unei societati comerciale, care îl ofera gospodariilor taranesti pentru a-si scadea cheltuielile generate de cumpararea aragazului si gazului necesar în bucatarie. A patra noutate este o masina faraday unipolara care genereaza intensitati mari de curent electric la tensiuni relativ mici si care poate fi folosita pentru generarea de câmpuri magnetice foarte intense. Ultima noutate, pentru care ICPE-CA a primit pentru 2010 si premiul AGIR pentru transfer tehnologic, este un cauciuc foarte rezistent destinat unor etansari la centralele nucleare electrice, tehnologia fiind transferata la Roseal din Odorheiu Secuiesc, fabricantul acestor garnituri pentru Cenavoda.
Noul director general al IMT- Bucuresti, Raluca Müller, a adus la Salon, cu titlu de noutate: un receptor microprelucrat bazat pe tehnologii MEMS ale si GaAs (cu integrare hibrida si respectiv monolitica) utilizat în cadrul unui sistem de determinare a vitezei fata de sol la automobilele de teren; un rezonator de microunde capabil sa detecteze hibridizarea ADN pentru o alarma timpurie a unor boli severe; antene de unde milimetrice pe metamateriale pe substrat de siliciu realizate în configuratie Composite Right/Left-Handed (CRLH), dintr-o combinatie de condensatoare interdigitale în serie si inductoare CPW, operând la 38 GHz.
INCD Turbomotoare COMOTI a captat atentia cu doua premiere: un grup expander elicoidal – generator electric destinat producerii de energie electrica în instalatiile proprii sau de alimentare a unor retele zonale de distributie gaz natural (statii SRM). Echipamentul va avea avantajele compresoarelor cu surub: eficienta ridicata, costuri de întretinere reduse datorita fiabilitatii foarte bune, piese putine în miscare si, nu în ultimul rând, pret competitiv; compresorul cu surub cu presiune mare de refulare 45 bara, alt produs realizat la scurt timp dupa ce COMOTI a fost certificata ca fabricant, sub licenta, de compresoare cu surub tip CU, în aprilie 2010.
În spijinul exemplificarii conceptului de agricultura de precizie, INCD pentru Masini si Instalatii destinate Agriculturii si Industriei Alimentare – INMA a prezentat o inovatie menita sa faca mai usoara viata fermierilor. INMA a creat o platforma mobila pentru cartarea solului, ce permite analiza în timp real a calitatii terenurilor agricole, pe baza de spectrofotometrie (infrarosu apropiat), identificând carentele, elementele chimice existente -compozitie, cantitate, proportia în care se gasesc -, umiditatea etc, Fermierii îsi pot da astfel seama ce tip de culturi se preteaza pe solul respectiv, în ce perioada, cu ce tip de resurse si îsi pot organiza un business plan pornind de la elementele foarte concrete, stiintifice. „Pe baza analizei generate de acest echipament performant se pot realiza harti ale productiei, se poate estima productia la hectar pentru un anumit tip de cultura, se poate estima numarul de masini necesare recoltarii, marimea depozitului necesar, numarul partenerilor pentru plasarea marfii etc. Acest sistem ajuta fermierii sa obtina plus valoarea dorita si sa poata sa faca o rotatie a culturilor de asa natura încât sa mentina nivelul de conservabilitate a terenului”, ne-a explicat Ion Pirna, directorul general INMA. Institutul a expus si o solutie de plantare rapida a perdelelor de protectie (arboreti, tufisuri) în calea curentilor de aer, a nisipurilor sau îngheturilor, cu resurse minime, propunându-si sa rezolve problema schimbarilor climatice si a mentinerii calitatii solurilor în urma defrisarilor si a disparitiei perdelelor naturale de protectie în sudul României.
Oportunitate
Salonul Cercetarii se apropie de o zona a normalitatii. Nu este colorata, este mai putin orientata catre aparente, defilare si imagine, dar este mult mai bogata în ceea ce înseamna urmarea instinctelor si principiilor de business corecte. Acelea de a reusi, de a performa, de a-si atinge interesele de tip comercial, de a intra în rezonanta si simbioza cu diversele industrii, cu economia reala. Institutiile de cercetare încep sa nu mai vina la expozitii din obligatii contractuale fata de o anumita finantare sau proiect, ci pentru ca au un plan de dezvoltare si doresc sa implice în activitatile lor si alti parteneri. Pentru ca încep sa devina tot mai mult axate pe capabilitatile pe care le pot dezvolta, pe multiplicarea si valorificarea lor. Pentru ca vor sa aiba un viitor si îsi doresc sa prinda urmatoarele editii ale Saloanelor de Cercetare, la care se prevede ca vor ajunge doar institutiile de elita. Un tip de triere naturala, determinata de criza financiara, a dus la disparitia din peisajul Salonului a entitatilor care nu au creat produse vandabile. Gol care poate constitui o buna oportunitate pentru a se face reforma în cercetarea româneasca.
Aparut in: Marketwatch
PROIECT
Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrica ICPE-CA, în calitate de coordonator, Universitatea din RUSE „ANGEL KANCHEV”, Academia Navala „Mircea cel Batrân” si Asociatia „Agentia Municipala de Energie – Rousse”, în calitate de parteneri, deruleaza proiectul „Cooperare România-Bulgaria pentru dezvoltare pe termen lung si durabila a resurselor umane tinere în domeniul tehnologiilor energetice regenerabile, în scopul de a depasi barierele socio-culturale si pentru a deschide oportunitati comune în obtinerea unui loc de munca si pentru ocuparea fortei de munca de-a lungul zonei de frontiera”.
Proiectul face parte din cadrul Programului de Cooperare Transfrontaliera România-Bulgaria 2007-2013, „Granite comune. Solutii comune” si este cofinantat de Uniunea Europeana prin Fondul European pentru Dezvoltare Regionala. Autoritatea contractanta din România este Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului.
Proiectul se desfasoara pe o perioada de 18 luni, începând din 8 iulie 2011. Valoarea totala a proiectului este de 945.837,18 Euro, din care asistenta financiara nerambursabila a statului Român si Bulgar este în valoare de 122.958,84 euro, iar contributia proprie a partenerilor este în valoare de 20.619,25 euro.
Grupul tinta îl reprezinta IMM-urile, universitatile si centrele de cercetare cu preocupari si activitati în domeniul energiei regenerabile. Un numar de 240 persoane vor absolvi cursuri transfrontaliere de pregatire profesionala în domeniul energiilor regenerabile. Aproximativ 40000 persoane vor fi informate asupra rezultatelor proiectului si a oportunitatilor de angajare în zona transfrontaliera.
Obiectivele proiectului sunt:
• cooperarea specialistilor din România si Bulgaria pentru realizarea unei curicule educationale comune si a unor programe de instruire a personalului din IMM-uri, pentru dezvoltarea abilitatilor si cunostintelor resursei umane tinere în domeniul tehnologiilor de energie regenerabila, pentru a crea si întari avantajele si oportunitatile în obtinerea unui loc de munca de-a lungul zonei de frontiera;
• transmiterea informatiilor referitoare la oportunitatile de angajare în zona transfrontaliera si despre noua piata de munca în continua dezvoltare, în domeniul tehnologiilor de energie regenerabila;
• dezvoltarea in zona transfrontaliera a serviciilor specifice de training, pentru angajarea resursei umane tinere pe piata fortei de munca referitoare la tehnologiile de energie regenerabila;
• dezvoltarea legaturilor si schimburilor de experienta la nivel transfrontalier între centrele educationale si centrele de formare profesionala.
Aparut in: amosnews, Fabrica de bani, scientia, jurnaldeconstantaonline, webpr, discard, ziare-pe-net, ecomunicate,iliaspapageorgiadis, ziarelive, ziareaz, marketwatch,
