Argintul nou de la ICPE-CA
Stim din scoala, atunci cand se vorbeste de Alexandru cel Mare sau alti mari conducatori de oaste care au invatat sa se fereasca de bolile raspandite prin apa in timpul campaniilor militare folosind un pocal de argint. Ei bine, in zilele noastre aflam ca cel mai eficient nu este pocalul de argint, ci un material cu o pojghita de argint de grosimea miiimilor de milimetru. Deci, vorbim de nanomateriale. La ICPE-CA se deruleaza un proiect legat de „materiale multifunctionale avansate dopate cu nanoparticule de argint”, coordonat de d-na Stefania Gavriliu, care ne-a explicat despre ce este vorba, cu explicatiile si contextul necesar. Va invit sa cititi transcrierea interviului realizat si sa meditati la ceea ce inseamna „mai putin – inseamna mai bun”, as adauga ‘mai eficinet’. Nanomaterialele parca obliga la asociatii cu homeopatia: cantitati care bat spre zero ii atribuie intregului proprietati uluitoare. Dar sa vedem ce a descoperit consortiul condus de ICPE-CA in legatura cu calitatile anti-microbiene ale argintului:
D-na Stefania Gavriliu: Cel mai mare potential al acestor nanomaterialelor se situeaza in general pana la 100 de nanometri, domeniile fiind diferite pentru fiecare tip de aplicatie a materialului respectiv. Proprietatea esentiala a particulelor cu dimensiuni minuscule este suprafata lor specifica foarte mare. Pentru exemplificare: o minge de golf plina cu nanoparticule poate acoperi in monostrat suprafata unui teren de fotbal. La aceste suprafete specifice mari , de sute de metri patrati pe gram, exista un numar enorm de atomi exteriori dispusi pe suprafata particulei (particula-mediu), care confera acestor nano-particule proprietati deosebite (catalitice, electrice, optice, foto-electrice, samd). Pe langa aceste proprietati exceptionale ale nanoparticulelor – si acum ne referim direct la cele de argint – ele prezinta si proprietati anti-microbiene cu totul deosebite.
S-au folosit solutiile coloidale pentru a evita iritarea produsa de solventii organici (de cele mai multe ori toxici). Acestea au fost studiate din punctul de vedere al activitatii microbiene, adica au fost determinate concentratiile minime inhibitorii fata de o gama larga de germeni gram-pozitivi si gram-negativi, au fost determinate activitatile antifungice, tot fata de o gama larga de fungii si s-a demonstrat ca in functie de dimenisunile nanoparticulelor activitatea anti-microbiana este diferentiata. Nanoparticulele cu dimensiuni de aproximativ 10 nanometri par a fi cele mai bune din punctul de vedere al activitatii anti-biologice.
Nanoparticulele de argint pot distruge o gama de pana la 650 de tipuri de germeni. Utilizarea insa este complexa, se fac depuneri de nanoparticule de argint pe suporti de nanoparticule de bioxid de titan, de oxizi de zinc care sunt si ele antimicrobiene. Efectul se cumuleaza.
Ideea noastra este sa imbunatatim acest suport de bioxid de titan, respectiv de oxid de zinc cu cantitati foarte mici de argint. Produsul obtinut se recomanda a fi folosit in gradinite pentru copii, spitale, etc. O data pentru acoperiri care au proprietati de autocuratare (autocleaning). Aceste suspensii sau pulberi de bioxid de titan sau oxid de zinc dopate cu particule de argint pot fi folosite ca ingrediente active si intr-o serie de produse cosmetice, deoarece ele au atat un efect anti-microbian, cat si , mai ales particulele de argint, au un efect regenerativ (chiar ai foliculilor pilosi).
In cadrul proiectului nostru s-a obtinut un gel poliuretanic, dopat cu particule de argint, verificat printr-un studiu de caz la vindecarea unei dermatoze atipice cu pustule si a dat rezultate foarte bune.
Aceste tipuri de materiale isi pot extinde aplicatiile si in alte domenii.
Tehnologia obtinerii acestor produse nu este complicata. Produsul este in curs de brevetare. Noi lucram la aplicatii ale rezultatelor produsului in obtinerea unor vopsele cu efect de protectie antimicrobiana cu fabrica de profil din Bucuresti. La proiect au participat 7 parteneri – inclusiv ICECHIM, pe principiul complementaritatii. Astfel s-a reusit obtinerea unei game largi de produse: solutii coloidale obtinute pe cale chimica si electrochimica, pulberi compozite (si pentru bunuri de larg consum si pentru aplicatii de inginerie electrica). Acum avem in derulare un alt contract pentru a obtine niste produse textile tip bariera microbiana cu aplicatii in tehnicile chirurgicale (bonete, masti, halate) care sa aiba si proprietati de confort fizic (sa fie repirabile), dar sa fie si antimicrobiene, care sa excluda posibilitatea infectarii pacientului, stiut fiind ca infectiile nozocomiale sunt cele mai grave – germenii dezvoltati in spitale sunt rezistenti la majoritatea antibioticelor.
Nu avem un pret de productie industriala. Pretul de laborator este la nivel acceptabil. Drumul rezultatelor acestui proiect ar fi – cu conditia gasirii unor investitori – spre un pilot si apoi – productie industriala.
Este de dorit si gasirea unei firme interesate sa produca sampoane care sa contina substante dopate cu argint – data fiind calitatea regenerativa pentru foliculii pilosi a nanoparticulelor de argint (care deocamdata este testata pe animale, in vivo – pe soareci si iepuri).
Intr-o sinteza privind tendintele de dezvoltare in domeniul materialelor cu autocuratire – cei care s-au ocupat mai mult de aceste domenii sunt japonezii si americanii – indica faza incipienta in care se afla aceste cercetari, ceea ce ne-a bucurat, pentru ca noi incercam sa ne pastram in topul cercetarilor la nivel mondial.
aparut in: Fabrica de bani, pe 31 martie 2009.
Cum se fac modificari la ghidul solicitantului
Urmarind interesul cu care a fost primita stirea postata de Competitivitate.ro privind posibilitatea participarii institutelor nationale de cerceare-dezvoltare la competitiile pentru finantare europeana in cadrul Programului de cooperare transfrontaliera Romania-Bulgaria („S-a deschis granita pentru cercetare” ) am solicitat cateva date privind modalitatea de operare a acestei modificari de la d-na Magda Voinea, director adjunct la Directia de cooperare teritoriala internationala din Ministerul Dezvoltarii Regionale si Locuintei. „Daca este rational si daca experienta unui apel de proiecte demonstreaza ca regula poate fi imbunatatita, atunci e normal ca acest lucru sa se intample” – este principiul de baza care se aplica in cazul modificarii conditiilor de participare la un program cu finantare europeana. Mai exact, aplicat la eligibilitatea participantilor:
Exista niste reguli generale de eligibilitate a participantilor, dupa care fiecare program isi stabileste o lista indicativa de potentiali beneficiari. In mometul in care programul este aprobat de Comisia Europeana si se scriu ghidurile aplicantului se negociaza cu partenerul de program care sa fie tipurile de beneficiari inclusi sau exclusi din program. Ghidurile aplicantului se pot modifica de la un apel de proiecte la altul. Ideea programului nu poate fi modificata cu usurinta, pentru ca ar insemna renegocierea programului cu Uniunea Europeana. „Am obtinut acceptul partenerilor bulgari pentru amendarea facuta”, a spus d-na Voinea. In cazul programului de cooperare transfrontaliera Romania-Bulgaria erau eligibile Institutele care functioneaza in zona de frontiera sau au filiale in aceasta zona. In urma unui demers facut de institute care au demonstrat ca au o arie de competenta, stabilita prin acte legale, care cuprinde zona eligibila a programului, Ministerul a pus in discutie in comitetul de monitorizare posibilitatea extinderii ariei de eligibilitate prin cuprinderea Institutelor Nationale de Cercetare-Dezvoltare.
Aceasta posibilitate nu exista si in ceea ce priveste programul aplicat pe granita cu Ungaria. In comitetul de monitorizare sunt prezente atat institutiile centrale, ministerele, cat si consiliile judetene. Mai ales autoritatile locale au refuzat aceasta abordare, pentru ca nu au vrut multe proiecte din partea institutiilor centrale, au spus ca programul se adreseaza zonei de granita si au motivat ca programul este pentru ei. Ministerul are un singur vot, deci in cazul acestui program nu s-a acceptat modificarea formei initiale a ghidului aplicantului in privinta eligibilitatii institutiilor centrale. Cu o argumentatie imbunatatita si in urma solicitarii fundamentate a institutelor s-ar putea eventual incerca o noua abordare a chestiunii in comitetul de monitorizare.
In privinta programului pentru zona de frontiera cu Republica Moldova si Ucraina, aici este prea devreme. Abia saptamana viitoare se va intruni comitetul de monitorizare pentru aprobarea ghidului aplicantului.
Citeste si: S-a deschis granita pentru cercetare,
Catalizarea economiei transfrontaliere.
aparut in: Fabrica de bani, pe 25 martie 2009.
Catalizarea economiei transfrontaliere
Printre noutatile introduse de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Locuintei si anuntate pe site-ul Programului transfrontalier Romania-Bulgaria pentru al doilea apel de proiecte (pentru perioada octombrie 2008-aprilie 2010) este includerea institutelor de cercetare-dezvoltare de pe ambele maluri ale Dunarii printre entitatile eligibile pentru aplicare. Astfel cercetarea din ambele tari are posibilitatea sa participe la proiecte vizand rezolvarea unor probleme comune ale comunitatilor din zona transfrontaliera romano-bulgara si dezvoltarea regiunilor adiacente Dunarii in zona comuna de frontiera. Urmarind interesul cititorilor pentru aceasta informatie, l-am contactat pe domnul prof.dr.Wilhelm Kappel, directorul general al Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrica (ICPE-CA), caruia i-am solicitat opinia privind aceasta noua directie de aplicare a activitatii de cercetare-dezvoltare:
Prof.dr.Wilhelm Kappel: Noi vedem in aceasta posibilitate de a aplica o mare sansa. Pe de o parte, in aceste conditii de criza financiara, de a ne completa veniturile. Pe de alta parte, vedem o sansa deosebita de a ne face promovarea produselor, de a le aplica in aceasta zona transfrontaliera si de a cataliza viata economica in aceasta zona, in ideea ca vom culege mai tarziu roadele acestei catalizari.
Noi am vrea sa participam la acest program transfrontalier. Nu numai cu Bulgaria, suntem in discutie si cu Oradea si cu Universitatea din Debretin, ca sa propunem un proiect acolo. De asemenea, cu Republica Moldova.
Dar acuma, daca vorbesc despre Bulgaria, am dori sa participam la proiecte structurale – daca se poate, strategice, – daca ele vor fi aprobate si finantate, – prin care sa contribuim la eliminarea efectelor tehnologice asupra mediului. Dupa aceea si in proiecte punctuale in care ne-am gasit parteneri, inclusiv in proiecte in care ne-am gasit deja si parteneri.
Reporter: Aveti experienta colaborarii cu cercetatorii bulgari?
Prof.dr.Wilhelm Kappel: In unele domenii – da. Am avut asemenea contacte si le avem si in continuare. In altele – le stabilim acum. Colegii mei au fost in Bulgaria in ultimul timp pentru a stabili asemenea contacte.
Reporter: In ce masura problemele pe granita cu Bulgaria coincid cu problemele pe granita cu Ungaria, de exemplu?
Prof.dr.Wilhelm Kappel:Da, aicea este o coincidenta frumoasa pe care o putem constata, in cazul unor preocupari ale noastre – este vorba de protectia anticoroziva a structurilor metalice subterane. Aicea am gasit atat parteneri, posibili parteneri, – in Bulgaria, cat si in Ungaria, sunt cei despre care am spus, Universitatea din Debretin. Aici este alta aplicatie, dar aceeasi tematica in mare, acelasi domeniu – al protectiei anticorozive active.
aparut in: Fabrica de bani, pe 24 martie 2009.
S-a deschis granita pentru cercetare
Institutele de cercetare stiintifica-dezvoltare-inovare devin de la 31 martie 2009 eligibile pentru Programul de cooperare transfrontaliera Romania-Bulgaria. de asemenea, numarul aplicantilor poate sa creasca de la 5 la 10, in conditiile unor proiecte care depasesc un milion de euro. Acestea sunt doua dintre cele mai importante solicitari pe care conducerea ANCS le-a inaintat conducerii Ministerului Dezvoltarii Regionale si al Locuintei in urma cu circa o luna de zile. Extinderea interesului institutelor de cercetare pentru programul de cooperare teritoriala a fost discutata in cadrul unei reuniuni a Consiliului pentru inovare desfasurata anul acesta.
Pe site-ul Programului de cooperare transfrontaliera Romania Bulgaria s-a anuntat publicarea Pachetului Aplicantului si a Corrigendum-ului pentru al doilea apel de proiecte, aflat in derulare pana la data de 30 aprilie 2010.
De asemenea, s-a anuntat ca a fost introdus un nou termen intermediar – 31 martie 2009 – pentru depunerea proiectelor in cadrul celui de-al doilea apel de proiecte deschis in perioada octombrie 2008 – 30 aprilie 2010.
Modificarile aduse ghidului solicitantului sunt evidentiate si se pot urmari cu usurinta. Printre cele mai importante noutati (vezi pagina 32 din Ghid):
– institutele de cercetare din Romania si Bulgaria devin eligibile pentru participarea la programul CBC Romania -Bulgaria
– numarul maxim de parteneri intr-un proiect este de 5, inclusiv Coordonatorul, pentru proiecte cu buget de pana la 1 milion de euro si 10, inclusiv coordonatorul, pentru proiecte cu buget de peste 1 milion de euro.
aparut in: Fabrica de bani, pe 24 martie 2009.
Noi tehnologii lansate la ICPE-CA
Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrica (ICPE-CA) anunta ca s-a implicat în gasirea de purtatori de energie disponibili si acceptabili din punct de vedere al mediului, cunoscand perspectiva epuizarii resurselor de combustibili fosili, cat si influenta dramatica asupra climatului global prin utilizarea combustibililor actuali.
„Unul dintre acestia este hidrogenul, cel mai abundent element în natura, suta la suta ecologic, pentru ca prin arderea lui nu rezulta decat vapori de apa. În problema stocarii hidrogenului, institutul abordeaza cea mai compacta si sigura alternativa de stocare, aceea sub forma de hidruri metalice solide, datorita avantajelor conferite de constructia si manevrabilitatea rezervoarelor de hidrura si a capacitatii mari de stocare volumetrica a hidrogenului”, afirma cei de la ICPE-CA.
Cercetarile din institut se încadreaza în efortul general de creare si perfectionare a acestor materiale stocatoare. Au fost elaborate mai multe tipuri de aliaje si compusi intermetalici pe baza de Fe-Ti, Zr-Ni, La-Ni si Mg-Ni care prezinta capacitati de stocare comparabile cu cele obtinute pe plan international. „În acest sens, s-au realizat în ICPE-CA si doua tipuri de rezervoare pentru stocarea hidrogenului sub forma de hidruri metalice, putand fi utilizate ca sursa de hidrogen pentru celulele de combustie care alimenteaza autovehiculele actionate electric, asa numitele vehicule cu «emisie zero», sau ca surse de alimentare pentru statii autonome de putere. Mai mult, anul trecut institutul a castigat un proiect european FP7, proiect care sustine dezvoltarea potentialului de cercetare ICPE-CA în domeniul celulelor de combustie”, se afirma în comunicatul sosit pe adresa redactiei.
Tehnologia utilizata de ICPE-CA este inovativa, pentru unul din materialele pe baza de magneziu existand cerere de brevet de inventie, urmand sa se realizeze acest lucru si pentru unul din rezervoarele stocatoare de hidrogen.
Materiale noi de protectie
ICPE-CA a obtinut de curand materiale magnetice compozite pe baza de cenusa de pirita, recuperata din industria chimica, pentru protectia la radiatii electromagnetice de joasa frecventa si în domeniul microundelor. Domeniul de aplicabilitate al acestora îl reprezinta constructiile, mai ales pentru zonele cu risc crescut de expunere la campuri electromagnetice, cum ar fi: statiile de emisie, camerele ecranate pentru încercari electromagnetice ori zonele din apropierea firelor de înalta tensiune.
„Noutatea acestor materiale magnetice compozite este data de reciclarea cenusei de pirita, diminuandu-se astfel poluarea mediului”, afirma cei de la ICPE-CA.
Produse antimicrobiene
Cercetatorii de la ICPE-CA au realizat solutii si coloidale de argint, obtinute electrochimic, pentru aplicatii antimicrobiene. „Domeniile de aplicabilitate ale acestor solutii coloidale de argint sunt: obtinerea de bunuri antimicrobiene de larg consum, de produse antimicrobiene cu aplicatii în medicina, în realizarea de vopsele, cosmetice, produse textile tesute sau netesute. Caracterul de noutate este dat de faptul ca utilizand aceste solutii se obtin produse cu stabilitate ridicata si cu spectru larg antibacterian si fungistatic”, spun cercetatorii.
aparut in: TopBusiness, pe 22 martie 2009.
Hidruri metalice solide pentru stocare
Cunoscând perspectiva epuizarii resurselor de combustibili fosili, cât si influenta dramatica asupra climatului global prin utilizarea combustibililor actuali, Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrica ICPE-CA s-a implicat în gasirea de purtatori de energie disponibili si acceptabili din punct de vedere al mediului. Unul dintre acestia este hidrogenul, cel mai abundent element în natura, suta la suta ecologic, pentru ca prin arderea lui nu rezulta decât vapori de apa.
În problema stocarii hidrogenului ICPE-CA abordeaza cea mai compacta si sigura alternativa de stocare, aceea sub forma de hidruri metalice solide, datorita avantajelor conferite de constructia si manevrabilitatea rezervoarelor de hidrura si a capacitatii mari de stocare volumetrica a hidrogenului.
Cercetarile din ICPE-CA se încadreaza în efortul general de creare si perfectionare a acestor materiale stocatoare. Astfel, s-au elaborat mai multe tipuri de aliaje si compusi intermetalici pe baza de Fe-Ti, Zr-Ni, La-Ni si Mg-Ni care prezinta capacitati de stocare comparabile cu cele obtinute pe plan international. În acest sens, s-au realizat în ICPE-CA si doua tipuri de rezervoare pentru stocarea hidrogenului sub forma de hidruri metalice, putând fi utilizate ca sursa de hidrogen pentru celulele de combustie care alimenteaza autovehiculele actionate electric, asa numitele vehicule cu „emisie zero”, sau ca surse de alimentare pentru statii autonome de putere. Mai mult, anul trecut institutul a câstigat un proiect european FP7, proiect care sustine dezvoltarea potentialului de cercetare ICPE-CA în domeniul celulelor de combustie.
Tehnologia utilizata de ICPE-CA este inovativa, pentru unul din materialele pe baza de magneziu existând cerere de brevet de inventie, urmând sa se realizeze acest lucru si pentru unul din rezervoarele stocatoare de hidrogen.
aparut in: Fabrica de bani, pe 20 martie 2009.
Stocarea hidrogenului la ICPE-CA
Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrica ICPE-CA are mai multe proiecte pentru utilizarea energiei din surse regenerabile. Fie ca este vorba de ceea ce se numeste oarecum eliptic energie regenerabila, fie ca este vorba de energie din surse mai putin conventionale, dar foarte raspandite in natura, cum este hidrogenul. Nu este o zona clasica de cercetare, este din categoria noua care solicita combinarea mai multor domenii. Un exemplu este proiectul privind anumite materiale de stocare a hidrogenului – in structuri descompuse de La-Ni5 – parte a unui proiect mai mare pentru un motor de nava – despre care ne-a vorbit d-na Paula Lungu – vezi materialul video alaturat.
D-na Lungu lucreaza si la un alt proiect, dedicat materialelor de stocare a hidrogenului pentru realizarea unui compresor termic de hidrogen ultrapur, destinat pilelor de combustie si vehiculelor hibride-Hytcom.
Daca aveti intrebari pe aceasta tema, postati-le in partea de jos a acestei pagini. Le vom ‘stoca’ pentru un foarte scurt timp, apoi o vom invita pe doamna Lungu, alaturi de colegii cu care lucreaza la ICPE-CA in acest domeniu, pentru a va raspunde, la Competitivitate LIVE!
aparut in: Fabrica de bani, pe 20 martie 2009.
Ambarcatiune de viitor
„Sisteme electroenergetice de stocare, conversie si distributie a energiilor regenerabile” este un proiect derulat de ICPE-CA si incheiat anul trecut. www.fabricadebani.ro a scris despre acest proiect putin inainte de finalizare (vezi articolul: Un „perpetuum mobile” pentru Delta Dunarii ). Ing. Sergiu Nicolaie de la Laboratorul Surse Noi de Energie din ICPE-CA – care a condus proiectul – vorbeste despre rezultatele acestuia si aplicabilitatea modelului construit la mai multe posibile utilizari.
Utilizarea mai multor surse de energie regenerabila pentru punerea in miscare a unei ambarcatiuni indeplineste mai multe cerinte ale lumii moderne: un mijloc de deplasare pe apa curat, cu amprenta de carbon 0, silentios (deci perfect, de exemplu, pentru turistii care vor sa fotografieze fauna din Delta), care protejeaza rezervatia Deltei, un mijloc de agrement nu foarte scump si ecologic, un posibil mijloc de deplasare intre puncte fixe, indeplinind sarcina de a asigura legatura intre doua puncte in spiritul dezvoltarii sustenabile.
Urmariti materialul video inregistrat in laboratoarele ICPE-CA.
aparut in: Fabrica de bani, pe 18 martie 2009.
